Îl scoatem la licitație pe următorul „Big brother”. Cine dă mai mult?

Dacă ieri ne bucuram de declararea neconstituționalității legii securități cibernetice, azi facem o licitație*. Ne întrebăm oare cât mai durează până vine următoarea lege din aceeași categorie – a încălcării drepturilor fundamentale sub pretextul luptei împotriva terorismului. Cine dă mai mult de 1-2 luni până la următoarea?

Pentru un răspuns corect nu o să fie nevoie de algoritmi și calcule complicate. Iată o retrospectivă a ultimilor ani:

#1  Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr. 298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor.

#2   În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr. 82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr. 82/2012 privind reţinerea datelor sunt neconstituţionale.

#3  Însăși Directiva europeană privind retenția datelor a fost invalidată în luna aprilie 2014, de Curtea de Justiție Europeană. Aceasta a deschis calea statelor europene care implementaseră directiva să-și abroge legile naționale.

#4  În loc să profite și să abroge Legea 82/2012, Parlamentul României a plusat, adoptând în regim de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței guvernului 111/2011, prin care mai instituie o măsură abuzivă: înregistrarea utilizatorilor de cartele Pre-Pay și a utilizatorilor de rețele Wi-Fi. Aceasta a fost declarată neconstituțională în septembrie 2014. Bonus, un istoric al proiectelor de lege privind cartelele pre-pay găsești aici.

#5   Aceeași celeritate din partea legiuitorului a fost manifestată și în privința Legii securității cibernetice, adoptată tacit de Camera Deputaților și unanim de Senat în decembrie 2014.

Societatea civilă a semnalat de fiecare dată Avocatului Poporului (AVP), președinților celor două camere ale Parlamentului și Președintelui României, neconstituționalitatea tuturor acestor demersuri.

*Licitația e și cu recompensă. Cine ghicește, primește prima poziție în lista de semnatari împotriva legii.